Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la caracteristicile demografice ale populației cu reședință obișnuită² la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024).

Conform rezultatelor finale ale RPL 2024, în comparație cu RPL 2014:

• Ponderea populației feminine a constituit 52,8% din populația țării, în creștere cu 0,8 puncte procentuale (p.p.) față de RPL 2014 (52,0%);
• La 100 persoane de sex feminin reveneau 89 persoane de sex masculin, comparativ cu 92 bărbați la 100 de femei în anul 2014;
• Vârsta medie a populației la recensământul din 2024 a fost de 40,6 ani sau cu 3,1 ani mai mare decât la recensământul din 2014 (37,5 ani);
• Indicele sarcinii demografice a constituit 79 persoane în vârstă inaptă de muncă la 100 de persoane în vârstă aptă de muncă, față de 62 de persoane la recensământul din 2014;
• Ponderea populației care avea reședința obișnuită (locuia) în aceeași localitate în care s-au născut a constituit 65,1%;
• Din totalul populației cu reședință obișnuită, 2 383,1 mii persoane sau 98,9% au deținut cetățenia Republicii Moldova, inclusiv cetățenia altui stat, în scădere cu 0,6 p.p. comparativ cu recensământul 2014;
• În funcție de țara nașterii, populația țării în majoritatea absolută, de 2 301,0 mii persoane (sau 95,5%), era născută în Republica Moldova, și 106,7 mii persoane (sau 4,4%) erau născute în alte țări.
• Persoanele căsătorite deţineau o pondere de 55,8% din totalul populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste (comparativ cu 57,4% în 2014), persoanele niciodată căsătorite – 23,6% (24,6%), cele văduve – 10,2% (12,2%) și cele divorţate – 10,4% (5,8%);
• Ponderea femeilor care au născut 2 sau 3 copii s-a majorat cu 5,4 p.p. (de la 32,8% până la 38,3%) și, respectiv cu 2 p.p. (de la 13,4% până la 15,4%), în schimb, ponderea femeilor care nu au născut s-a redus cu 4,2 p.p.

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Conform rezultatelor RPL 2024, la data de referință a acestuia, ponderea populației în grupa de vârstă de 0-14 ani constituia 19,2%, de 15-64 ani - 62,7 % și de 65 ani și peste - 18,1% în total populație (Figura 1). Ponderea populației masculine de 0-14 ani a fost de 20,9%, iar de 15-64 ani - de 64,6%, sau cu 3,1 p.p. și, respectiv, cu 3,5 p.p. mai mare decât ponderea populației feminine de aceleași vârste, iar ponderea bărbaților de 65 ani și peste (14,5%) era cu 6,7 p.p. mai mică decât ponderea femeilor din această grupă de vârstă. În grupa de vârstă de 65 ani și peste, ponderea femeilor constituia 62,0% (comparativ cu 38,0% bărbați) (Tabelele 2.1 și 2.2 din Anexă).

Figura 1. Ponderea populației pe grupe de vârstă și sexe, la recensămintele din 2024 și 2014, %

Datele graficului în format .xlsx

În mediul urban ponderea populației de 15-64 de ani în total populație a constituit 64,0% (comparativ 73,3% în 2014) fiind în scădere cu 9,3 p.p. În mediul rural erau cu 3,2 p.p. mai multe persoane de vârsta de 65 ani și peste decât în mediul urban (Tabelul 2.2 din Anexă).

În comparație cu recensământul din 2014, ponderea populației de 15-64 ani a scăzut cu 8,0 p.p. (de la 70,8% la 62,7%), ponderea populației de 65 ani și peste a crescut cu 6.8 p.p. (de la 11,3% la 18,1%) și a celei de 0-14 ani – a crescut cu 1,3 p.p. (de la 17,9% la 19,2%), astfel procesul de îmbătrânire a populației progresând (Figura 2).

Figura 2. Ponderea populației pe grupe de vârstă și medii de reședință,
la recensămintele din 2024 și 2014, %

Datele graficului în format .xlsx

Ponderile cele mai mici, la copii reveneau copiilor în vârsta de 0-3 ani (de la 0,96 la 1,2% din total populație), la tineri cel mai puțin numeroase erau persoanele de vârstele 21-28 ani (fiecărei vârste revenind câte 0,8-0,9% din total populație), la populația adultă cea mai mică pondere revenea persoanelor de 53-55 ani (cu câte 1,2% pentru fiecare vârstă) (Figura 3). Grupele de vârstă de 35-44 ani și 60-69 de ani erau cele mai numeroase constituind fiecare 14,9%.

Structura pe sexe a populației la recensământul din 2024 relevă că, doar în categoria de populație copii (0-17 ani) ponderea băieților era mai mare decât ponderea femeilor, precum și la tinerii de 18, 19 și 21 ani, pe când în restul categoriilor de vârstă predomina populația feminină. Bărbații de 35-44 ani constituiau 15,7% din total populație masculină, iar femeile de 60-69 ani - 16% din total populație feminină.

Figura 3. Piramida populației la recensământul din 2024, mii persoane

Datele graficului în format .xlsx

Vârsta medie a populației la recensământul din 2024 a constituit 40,6 ani, fiind în creștere cu 3,1 ani față de recensământul din 2014. Discrepanța vârstei medii pe sexe constituia 3,8 ani (femeile vârstnice fiind mai numeroase decât bărbații vârstnici) (Tabelul 2.1 din Anexă), iar ecartul vârstei medii pe medii de reședință a constituit 2,8 ani, persoanele de la orașe având vârsta medie de 39,1 ani, pentru locuitorii satelor - aceasta constituind 42 ani (Tabelul 2.2 din Anexă).

În comparație cu 2014, numărul populației a scăzut cu cca 13,6%, iar structura pe vârste a populației la recensământul din 2024 releva o scădere cu 7,5 p.p. a ponderii tinerilor de 20-29 ani, în timp ce ponderea vârstnicilor de 60-69 ani a crescut cu 4,6 p.p., cu o creștere mai accentuată în mediul rural - cu 6,2 p.p. (Figura 4).

Astfel, analizând piramida populației de la ultimele 2 recensăminte, se observă micșorarea ponderii copiilor de 0-6 ani și a adulților de 45-60 ani cu 20,8% și, respectiv, 20,5%, precum și a tinerilor de 15-35 de ani cu 38,5%, cu o scădere mai accentuată pentru grupa de vârstă 20-30 de ani.

Figura 4. Piramida populației la recensămintele din 2024 și 2014, mii persoane

Datele graficului în format .xlsx

La 100 persoane de sex feminin (raport de masculinitate) reveneau 89 persoane de sex masculin, în timp ce, în anul 2014, acest indicator a indicat un raport de 92 bărbați la 100 de femei. De la 55 ani și peste se accentuează micșorarea numărului de bărbați față de femei, astfel că la 100 de femei mai mari de 65 de ani reveneau 61 bărbați (Tabelul 2.1 din Anexă).

Structura populaţiei pe grupe de vârstă de interes din punct de vedere economic a înregistrat schimbări la toate cele trei categorii. Astfel, ponderea persoanelor apte de muncă³ (bărbaţii de 16-62 ani, femeile de 16-59 ani) a constituit 55,7% din total populație, fiind în scădere cu 9,0 p.p. în comparație cu 2014 (64,7%) (Tabelul 2.1 din Anexă).

Cea mai mare pondere a populației sub vârsta aptă de muncă - de circa 22% revenea raioanelor Ialoveni, Ungheni, Sîngerei, și Criuleni, în mun. Chișinău proporția acestora fiind de 21,3%. Populația în vârstă aptă de muncă era cea mai numeroasă în mun. Chișinău (60,0% din populația municipiului) și mun. Bălți (56,5%) (Figura 5).

Pentru raioanele Basarabeasca, Drochia, Cimișlia, Briceni și Ocnița s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale populației peste vârsta aptă de muncă – între 29,6% -30%, media pe țară constituind 23,7%, în timp ce în mun. Chișinău, ponderea acestui grup al populației era cea mai mică, constituind 18,8% din populația municipiului (Tabelul 2.4 din Anexă).

Figura 5. Distribuția populației raioanelor/municipiilor pe grupe de vârstă de interes
din punct de vedere economic, la recensământul din 2024,%

Datele graficului în format .xlsx

Indicele sarcinii demografice⁴ la recensământul din 2024 a constituit 79 persoane inapte de muncă (copii de 0-15 ani și persoane vârstnice, inclusiv de 60 ani și peste pentru femei și de 63 ani și peste pentru bărbați) la 100 de persoane în vârstă aptă de muncă (persoane de 16-59/62 ani), în timp ce în mediul rural acest indicator a constituit 85 de persoane.

Distribuția populației după cetățenie⁵

Conform datelor finale ale recensământului din 2024, din totalul populației cu reședință obișnuită, cca 2 383,1 mii persoane sau 98,9% au declarat că aveau cetățenia Republicii Moldova, în scădere cu 0,6 p.p. comparativ cu recensământul 2014, din care 389,3 mii persoane sau 16,3% au declarat că dețineau și cetățenia altui stat (în creștere cu 10,7 p.p. față de 2014) (Tabelul 2.5 din Anexă).

Ponderea persoanelor cu dublă cetățenie a constituit 21% în mediul urban, ceea ce era cu 8,6 p.p. mai mult decât în mediul rural (12,4%), iar ponderea bărbaților cu dublă cetățenie (17,3%) fiind mai mare decât ponderea femeilor din această categorie (15,5%).

Din total populație, persoanele care dețineau cetățenia altui stat constituiau 25,8 mii persoane (comparativ cu 12,3 mii persoane la recensământul din 2014) sau 1,1%, care locuiau preponderent în mediul urban (78,1%) (Tabelul 2.5 din Anexă).

73,1% din persoanele care dețineau cetățenia altui stat sau 18,9 mii persoane erau cetățeni ai Ucrainei ceea ce a constituit 0,78% din populație, în creștere față de recensământul din 2014 (0,14% din populație) (Figura 6 și Tabelul 2.6 din Anexă).

Figura 6. Distribuția populației cu cetățenia altui stat, la recensămintele din 2024 și 2014, % în total populație

Datele graficului în format .xlsx

Din populația cu reședință obișnuită la recensământul din 2024, persoanele fără cetățenie au constituit cca 0,3 mii persoane, din care 202 persoane (sau 66,8%) au fost de vârsta 18-64 ani și 57 copii (de 0-17 ani) (sau 18,9%) (Figura 7).

Figura 7. Distribuția populației după cetățenie pe grupe de vârstă,
la recensământul din 2024, % în total populație

Datele graficului în format .xlsx

Structura populației după locul nașterii⁶

În funcție de țara nașterii, populația țării în majoritate absolută de 2 301,0 mii persoane (sau 95,5%) era născută în Republica Moldova, și doar 106,7 mii persoane (sau 4,4%) erau născuți în alte țări. Cele mai mari ponderi ale persoanelor născute în alte țări își aveau locul de reședință obișnuită în mun. Chișinău, raionul Basarabeasca și mun. Bălți - cu 7,9%, 7,6 % și, respectiv, 6,9% din populația acestor municipii/raioane (Tabelul 2.7 din Anexă).

După locul nașterii, 65,1% din total populație care a declarat locul nașterii, aveau reședința obișnuită (locuiau) în aceeași localitate în care s-au născut, proporția acestora fiind mai mare în mediu rural (74,2%) decât în mediul urban (54,5%), întrucât populația de la sate este mai statornică (Tabelul 2.8 din Anexă). În profil teritorial, cele mai mari ponderi ale persoanelor care locuiau în aceeași localitate în care s-au născut, au fost înregistrate în UTA Găgăuzia și raioanele Dubăsari și Hâncești - cu 83,8%, 78,7% și, respectiv, 77,8% din populația care a declarat locul nașterii a acestor unități administrativ-teritoriale.

În raioanele Ungheni, Fălești și Soroca au fost înregistrate cele mai ridicate ponderi ale persoanelor care s-au născut în altă localitate din raionul de reședință obișnuită - de 18,5%, 17,1% și, respectiv, 17,0%, comparativ cu ponderea acestora la nivel de țară de 9,5%.

Cele mai mari ponderi ale populației născute în alt raion/municipiu decât cel de reședință obișnuită - de 37,0% și, respectiv, 36,7% reveneau municipiilor Chișinău și Bălți, în comparație cu valoarea acestui indicator la nivel de țară de 21,0%, în mediul urban de 30,6% și în cel rural de 12,6%.

Starea civilă legală a populației⁷

Structura populaţiei după starea civilă relevă faptul că, la recensământul din 2024, persoanele căsătorite dețineau o pondere de 55,8% din totalul populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste (comparativ cu 57,4% în 2014), persoanele niciodată căsătorite constituiau 23,6% (față de 24,6% în 2014), cele văduve de 10,2% (12,2% în 2014) și cele divorțate - de 10,4% (pondere aproape dublă față de 2014 - 5,8%) (Figura 8 șiTabelul 2.9 din Anexă).

Ponderea persoanelor divorțate și niciodată căsătorite în mediul urban era cu 4,3 p.p. și, respectiv, 2,6 p.p mai mare decât în mediul rural. În mediul rural, persoanele căsătorite şi cele văduve deţineau o pondere mai mare decât în mediul urban cu 3,0 p.p. și, respectiv, 3.9 p.p..

Figura 8. Structura populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste, după starea civilă legală,
la recensământul din 2024, %

Datele graficului în format .xlsx

În mun. Chișinău a fost înregistrată cea mai mare pondere a persoanelor niciodată căsătorite – 27,4 %, comparativ cu media pe țară de 23,6 % și cea mai mică pondere pentru persoanele văduve – 6,7% comparativ cu media pe țară de 10,2%. Top 3 raioane/municipii după ponderea persoanelor căsătorite se prezintă astfel: Ialoveni cu 60,4%, Ștefan-Vodă cu 59,3% și Sîngerei cu 59,2%, media pe țară a constituit 55,8%, În top 3 raioane/municipii după ponderea persoanelor divorțate se includ mun. Bălți cu cea mai mare pondere de persoane divorțate de 13,6% , mun.Chișinău – 12,7% și raionul Dondușeni cu 12,3% (Tabelul 2.10 din Anexă).

Femeile văduve erau de cca 4 ori mai numeroase decât bărbații văduvi, iar bărbații niciodată căsătoriți au fost de 1,5 ori mai mulți decât femeile din aceiași categorie (Figura 9). Pe grupe de vârstă, ponderea cea mai mare de persoane văduve era grupa de vârsta 70-74 ani cu 22% pentru femei și 21,7% la bărbați. Din total femei divorțate, 13% erau de vârsta de 60-64 ani, iar cel mai mulți bărbați divorțați (15%) erau de vârsta 50-54 ani din total bărbați divorțați. Fiecare a 2 femeie de 75-79 de ani era văduvă și fiecare al cincilea bărbat din aceeași grupă de vârstă (Tabelul 2.9 din Anexă).

Figura 9. Structura populației după starea civilă legală, pe grupe de vârstă și sexe,
la recensământul din 2024, %

Datele graficului în format .xlsx

Fertilitatea femeilor

La recensământul din 2024, ponderea femeilor de 15–49 ani (în vârstă fertilă, numită și contingentul feminin fertil) a constituit 49,4% (sau 517,0 mii femei) din numărul total al femeilor în vârstă de 15 ani şi peste, în scădere cu 7,6 p.p faţă de 57% în 2014 (Tabelul 2.11 din Anexă).

Din numărul total de femei în vârstă de 15 ani şi peste, care au indicat numărul de copii născuți-vii⁸ (1045,6 mii femei), 19,7% femei au născut 1 copil, 38,3% femei au născut 2 copii, 15,4% femei - 3 copii, 4,3% femei - 4 copii şi 2,7% femei au născut câte 5 şi mai mulți copii (Figura 10). Comparativ cu recensământul din anul 2014, ponderea femeilor care au născut 2 sau 3 copii s-a majorat cu 5,4 și respectiv 2 p.p., în schimb, ponderea femeilor care nu au născut s-a redus cu 4,2 p.p., de la 23,8% la recensământul din 2014 la 19,6% la recensământul din 2024 (Figura 10).

Figura 10. Structura femeilor de 15 ani și peste după numărul de copii născuți-vii,
la recensămintele din 2024 și 2014, %

Datele graficului în format .xlsx

Pentru femeile de 50 de ani și peste, numărul mediu de copii născuți-vii de femeile care și-au încheiat perioada fertilă (numit și descendență finală) a constituit 2,1 copii per femeie, comparativ cu 2,2 copii per femeie la recensământul din anul 2014 (Tabelul 2.11 din Anexă).

Datele recensământului din 2024 confirmă aceeași tendință de predominare a unei rate de fertilitate superioară în mediul rural față de cel urban. Numărul mediu de copii născuţi-vii la 100 de femei de la sate a fost de 1,4 ori mai mare faţă de cele din orașe, constituind 204 şi, respectiv, 143 copii născuți-vii, iar descendența finală a constituit 1,8 copii per femeie în orașe și 2,4 copii per femeie la sate (Figura 11). Per total numărul mediu de copii-vii născuți la 100 de femei a constituit 175 de copii.

Figura 11. Descendența finală, la recensămintele din 2024 și 2014, pe medii de reședință,
la recensământul din 2024, copii per femeie de 50 ani și peste

Datele graficului în format .xlsx

Anexă:

• Tabele privind caracteristicile demografice ale populației cu reședință obișnuită la recensământul 2024: vârstă, sex, cetățenie, loc naștere, stare civilă legală, fertilitate femei
• Infografice
• Hărți

Note:

¹ Informația este prezentată la momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, care a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024, pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.

² Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau PRO) – reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populațieiși locuințelor).

³ Pentru ambele recensăminte din 2024 și 2014, populație aptă de muncă se va considera: bărbaţi în vârstă de 16-62 ani și femei în vârstă de 16-59 ani.

⁴ Indicele sarcinii demografice - raportul între numărul copiilor (0-15 ani) și persoanele vârstnice (60/63 ani) la 100 persoane în vârsta de muncă (16-59/62 ani).

⁵ Cetățenie: reprezintă apartenența legală a unei persoane fizice (cetăţean) la un stat, dobândită prin naştere, naturalizare, căsătorie etc.

⁶ Locul nașterii: se consideră localitatea și țara unde mama locuia la momentul nașterii, nu localitatea în care se află instituția medicală unde a născut mama. Informația despre localitate de naștere s-a colectat în conformitate cu organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova în vigoare la momentul de referință al recensământului. Informația despre țara nașterii s-a va colectat în baza frontierelor internaționale actuale.

⁷ Starea civilă legală se referă la populația cu vârsta de 15 ani și peste și reprezintă statutul juridic al unei persoane în ceea ce privește relațiile familiale, clasificând populația în următoarele categorii:

• Niciodată căsătoriți: persoanele care a declarat că nu au fost niciodată căsătorită oficial;
• Căsătoriți: persoanele căsătorite legal (căsătorie înregistrată la oficiile de stare civilă). Doar cununia/logodna religioasă în biserică, moschee, sinagogă, etc. nu se consideră căsătorie;
• Divorțați: - persoanele divorțate oficial, divorțul fiind înregistrat la oficiul stării civile, și nu s-a recăsătorit;
• Văduvi: se bifează dacă persoana, căreia i-a decedat soțul/soția, și nu s-a recăsătorit.

⁸ Numărul de copii născuți-vii - numărul copiilor născuți-vii pe parcursul vieții femeii, indiferent dacă la momentul recensământului mai sunt sau nu sunt în viață, dacă locuiesc, sau nu, în gospodăria mamei, dacă provin, sau nu, din căsătoria actuală, anterioară sau din afara căsătoriei.

Precizări metodologice:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 s-a realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:
  • Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
  • Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
  • Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
  • Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
  • Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.
• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.

Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024